- Extracțiile de dinți distruși de boli carioase sunt cele mai frecvente proceduri dentare efectuate de orice medic stomatolog. În prezent, tehnologia chirurgicală permite extracții atraumatice, cu dureri reduse și în timp util.
- Extracția molarilor de minte este o intervenție chirurgicală minim invazivă care îndepărtează "măselele de minte" care nu mai au spațiu pentru a se dezvolta. În plus, pe măsură ce adulții se dezvoltă, acești dinți trebuie să treacă printr-un os solid și o gingie dură. Aceștia sunt frecvent menținuți într-o inoculare intraosoasă sau submucoasă și nu erup pe arcadă.
- Atunci când osul este insuficient, se utilizează reconstrucția osoasă ghidată pentru a pregăti patul de plasare a implantului cu material osos natural sau artificial.
Operația dentară prin care se îndepărtează țesutul patologic format în os la nivelul apexului radicular (vârful rădăcinii dintelui) se numește rezecție apicală.
Țesutul care nu a fost tratat poate forma un chist și se poate extinde la alți dinți sau poate pătrunde în masa osoasă, necesitând o intervenție chirurgicală.
Un dinte poate fi salvat prin efectuarea unei rezecții apicale, în loc să fie extras.
Rezecția este o opțiune doar atunci când metodele de tratament endodontic mai avansate nu pot fi folosite pentru a opri dezvoltarea unui chist.
- Pentru a salva un dinte de la extracție, se folosește condensarea verticală la cald pentru a umple canalul radicular. Un tratament de canal este o procedură care curăță canalele și umple chisturile cu o substanță impermeabilă care împiedică pătrunderea bacteriilor.
- Sinus lifting este o tehnică chirurgicală pentru a pune implanturi dentare în regiunile molare și premolare ale maxilarului superior, unde sinusul este retras și nu oferă un spațiu adecvat pentru a poziționa implantul.
Metoda de tratament presupune ridicarea membranei sinusurilor prin adăugarea de os pentru a facilita introducerea implantului dentar în regiune.
În timpul procedurii, medicul îndepărtează gingia și umple cavitatea maxilarului superior cu os sau os artificial. Ca urmare, se dobândește suficient volum osos pentru a permite instalarea unui implant dentar.
- Intervenția chirurgicală de plasare a implantului dentar este procesul de introducere în arcada dentară a unuia sau mai multor șuruburi metalice sub forma unor piese de titan asemănătoare unor șuruburi. După 6 luni de osteointegrare, o punte protetică este fixată pe implant, peste care se plasează o coroană dentară din ceramică sau zirconiu.